SĂ FIM SARE

Fie drumul cât de greu, fie lupta cât de mare,
DOMNUL ne-a chemat să fim, în această lume, sare.
DUMNEZEUL nostru veşnic, DUMNEZEUL îndurării,
Ne-a zis: „Arătaţi la oameni pocăinţa, gustul sării!”

Pocăinţă, fapte sfinte, o viaţă fără pată,
Chiar şi vorba să ne fie de Cuvântul sfânt sărată.
Să fim în bucate sare, să dăm gustul bun mâncării,
Să găsească cei ce caută masa binecuvântării.

Să purtăm în noi tăria şi puterea conservării,
Ca şi sarea din oceane şi din adâncimea mării.
Câte calităţi subtile le găseşti ascunse-n sare
Ape, diferite ape, la izvoare balneare.

Chiar şi grâul şi verdeaţa, tot ce prinde rădăcină,
Fără săruri minerale n-ar mai fi nici o grădină.
DUMNEZEUL, Creatorul, n-a uitat să pună sare,
Căci pământul nu-i cum credeţi, doar o oarbă întâmplare.

A trăi doar prin credinţă

 

A trăi doar prin credinţă

Nu-i uşor, dar nu-i nici greu…

A trăi doar prin credinţă

E la om cu neputinţă,

Însă nu la Dumnezeu.

A trăi umblând pe ape

Nu-i uşor, dar nu-i nici greu…

A trăi umblând pe ape,

Când vin valuri să te-ngroape,

E un drum cu Dumnezeu.

A trăi doar prin credinţă,

Nu-i uşor dar nu-i nici greu…

A trăi doar prin credinţă

Cruce e, şi suferinţă,

Şi-o-nviere-n Dumnezeu.

A trăi uitând de tine,

Nu-i uşor dar nu-i nici greu…

A trăi uitând de tine

Şi făcând la alţii bine,

E ceva din Dumnezeu.

A trăi prin… necredinţă

Nu-i uşor, dar nu-i nici greu…

A trăi prin necredinţă,

E să mori fără căinţă

Şi străin de Dumnezeu.

Prelucrare după Traian Dorz

Am fost în multe locuri dragi

1. Am fost în multe locuri dragi
   Şi mulţi mi-au zis: „Aici ţi-e bine”
   Dar n-am răspuns, ci Te-am urmat
   Căci nicăieri nu-i ca la Tine
   Am auzit cuvinte mari
   Şi mulţi mi-au zis ce scumpe-s: „Ia-le”
   Dar am tăcut şi le-am lăsat
   Nu-s altele ca ale Tale.

2. Am ascultat cântări de argint
   Şi mulţi mi-au zis: „Sunt raiul, iată !”
   Dar n-am gustat, o, cum să pot
   Când le-am simţit pe-a Tale odată ?
   Am cunoscut mulţi mari şi-aleşi
   Şi mi s-au zis „Ia-i prieteni ţie ”
   Dar n-am putut ci iar m-am dus
   La fraţii mei de pribegie.

3. Mi se îmbiau lumeşti cununi
   Şi mulţi mi-au zis sunt strălucite
   Dar nu le-am vrut, nu semănau
   Cu-a Ta cununa preaiubită
   Să-mi spună toţi nu vreau Isus
   Nimic din tot ce-mi iese-n cale
   Nimic nu mi-e mai scump nimic
   Ca-mpărtăşirea slavei Tale.

Autor: Nicolae Moldoveanu

Pocăinţa

Azi, cuvântul ‘pocăinţă’

E atât de învechit;

Iar pe calea de credinţă

Mulţi merg din obişnuinţă

Fără-un scop clar definit.

 

Au făcut botezu-odată –

Legământ cu Dumnezeu –

Însă viaţa li-e stricată,

De plăceri şi bani legată,

Şi-n păcat trăiesc mereu.

 

Frumuseţea mântuirii

Şi mireasma lui Hristos

De câte ori – Traian Dorz

De câte ori Isuse,
în urma mea privesc
de-adânca vale-a morții
mereu îmi amintesc.

Nu uit de clipa-n care
spre mine Te-ai plecat
și din adânc de patimi
și moarte m-ai scăpat.

Și n-am să uit vreodată
Stăpânul meu milos
de unde, din ce moarte
prin harul Tău m-ai scos.

Nu uit din ce, de unde
și cum am fost scăpat
când marea-ți bunătate
spre mine s-a plecat.

De-aceea eu cu lacrimi
mereu Îți mulțumesc
de câte ori Isuse,
în urma mea privesc.

Autor: Traian Dorz

CE NU VEDE DUMNEZEU

Sa stii ca Dumnezeu nu vede
O fapta buna cand o faci
Si-apoi vestesti la toata lumea
Si trambitezi si nu mai taci!…

Sa stii ca Dumnezeu nu vede
Cand tu te rogi la el mereu
Ca sa te vada toata lumea
Caci tu mirosi a fariseu!

Sa stii ca Dumnezeu nu vede
Cand predici fara sa traiesti

FĂ-ȚI TIMP…

Fă-ți timp în rugăciune, ca să veghezi mereu

Fă-ți timp să iubești frații, și chiar pe Dumnezeu

Fă-ți timp de cercetare, a zilei ce-a trecut

Fă-ți timp să vezi în ea, ce alții n-au văzut

 

Fă-ți timp să stai o clipă, din goana după vânt

Fă-ți timp să spui o vorbă, din Sfântu-i Său Cuvânt

Fă-ți timp și pentru suflet, căci veșnic este el

Fă-ți timp să